Trenuri pierdute?!...Submitted by dantudor on Dum, 28/01/2007 - 23:08 |
Ti s-a intamplat vreodata sa pierzi un "tren al vietii", un tren pe care, la momentul respectiv, il considerai crucial pentru viitorul tau?!... Un tren pierdut este un esec, o provocare, un joc al sortii sau un simplu eveniment din viata fiecaruia?!... Ratarea admiterii la facultate, ... o alegere profesionala neinspirata, ... renuntarea la persoana care te-ar fi putut face fericit (a) "trenuri pierdute" pot fi multe intr-o viata... Intrebarea care nu inceteaza sa ne macine este: "de ce mi se intampla asta tocmai mie?!..."
Doar pentru ca suntem "Lei", din nascare?!...
Oare le voi mai reintalni, sau regasi vreodata?!...
Sau ni se mai intampla,... sa ne urcam, doar asa, din greseala intr-un "tren", in care niciodata n-ar fi trebuit sa fim si in care realizam in final, ca nici n-am vrut sa ne fi aflat vreodata!... Atunci, arareori, ne dam brusc seama, si sarim din mers!...
Alteori insa, mergem pana la destinatie si realizam abia atunci cat de mult am gresit!... Paradoxal, piederea unui "tren" ne poate ajuta mai mult decat am fi crezut vreodata... Ne dezvaluie si alte laturi ale vietii, ne provoaca sa descoperim in noi insine solutiile problemelor care ne framanta, sau cu care ne confruntam in momentul respectiv, ne transforma, ne fac mai puternici!... Ba, uneori, dupa o vreme, se intampla sa realizam ca de fapt, "trenul" pe care il "pierdusem" nici macar nu ne era destinat: nici macar nu era "trenul nostru",... deoarece ne-ar fi dus intr-o directie, sau catre o destinatie total gresite!...
Rezultatul Voturilor










Score: 0.0, Votes: 0
Adresa URL trackback pentru această intrare
- dantudor's blog
- Adaugă comentariu nou
- 2427 afişări


experiente
Chiar daca fiecare e liber sa aleaga uneori calea pe care o apuca, sunt unele trenuri in care urcam idependent de vointa noastra. Daca sunt bune sau nu, daca ne aduc pierderi, necazuri sau beneficii, cine stie. Cert e ca chiar si dupa ce realizezi despre ce e vorba, trebuie sa mai calatoresti inca cine stie cat chiar si numai pentru a-i face hatarul mecanicului de locomotiva. E bine ca totusi atunci cand iti dai seama ca nu e calatoria ta, nu iti mai pasa unde merge trenul, daca, in ce gara si cand va opri.
trenuri
interesant este ca de o sapt incoace in loc sa-mi vad de treburile mele de la "office", cumva de fiacare data ajung pe site-ul asta. Se pare ca m-a captivat. De data asta insa m-am decis sa las si ceva comentarii :P.
Momentan ma aflu intr-un "tren" si in fiecare zi ma intreb daca a fost decizia corecta sau nu?,pentru mine "saritul" nu reprezinta o posibilitate.
Ce ma sacaie este ca am "ratat" un alt tren care desi nu era trenul potrivit pentru mine imi doream foarte mult sa fiu in el, si sfidandu-ma pe mine insumi in incercarea de a-mi demonstra ca pot, m-am urcat in al tren decat cel mult ravnit. Ca rezultat ar trebui sa ma simt norocoasa, mai ales ca am citit ceva bloguri pe aici shi am realizat ca altii stau muult mai prost ca mine. Dar totusi ma gandesc ca de ce in momentul in care pe un plan te realizezi pe celalate iti merge prost sau foarte prost chiar. Shi chiar unele "bagaje" sa zicem "uitate" in gara vin shi te bantuie in momentul in care crezi ca totul merge bine.
Parerea mea este ca cu totii am pirdut un tren in viatza shi partea trista e ca tot tompul ne vom gandi ce ar fi fost daca? shi vom incerca sa ne amagim cu texte gen nu era trenul meu, dar hai sa fim seriosi. Dar sunt unii care nici nu realizeaza ca se afla intr-un tren destinat lor,decat cand e prea tarziu, shi trenul a ajuns in statie.......
blazee, blazee
Stai calma la locul tau, ca ne mai trage cate o data si dracul de mana sa ne taraie prin diverse trenuri nocturne umplute cu nereusite; si ne imboldeste rau de la spate de nu stim cei cu noi; a actiona la imbolduri simtite in felul asta e curata nebunie si cheie a ruperii picioarelor in aruncari inter-trenuri. Deciziile serioase nu se iau la 'imbolduri' - ma bine putin mahnit in trenul vietii mele decat plin de capuse care-mi sug viata continuu in alte trenuri straine.
Blazee, blazee....